Ce înseamnă a iubi? Ce nevoi sufletești satisface apropierea de o persoană anume? Ce importanță are copilăria în relațiile intime din viața adultă? De cine ne îndrăgostim? Cât ține iubirea? De ce uneori doare? Cum gestionăm infidelitatea? De ce unii oameni nu-și pot găsi partenerul ideal? De ce pasiunea de la început dispare? Care sunt valorile unei iubiri sănătoase? Cum construim o relație reușită?

Bună,

…suntem Laura și Andrei și te invităm pe 24 septembrie să facem o incursiune în fascinanta lume a iubirii.

Despre iubire au curs râuri de cerneală și, cu siguranță, izvoarele ce îi dau culoare și vor s-o definească nu vor seca prea curând. De-a lungul vremurilor, alchimiștii au metarmofozat-o, poeții au întruchipată-o, iubirea a fost preaslăvită în ceruri și confundată cu un Dumnezeu, la fel de nedefinit, coborâtă pe Pământ umanizată, banalizată, apoi idealizată, dar și devalorizată și trimisă în iad de către cei speriați. Azi, acum.. e studiată asiduu de știință. Desigur, atât cât se poate.

Totuși conceptul de “iubire” nu a fost cadorisit până acum de mintea umană cu o definiție exactă, poate și pentru că e trăită de toți la modul subiectiv, iar suferința fiecare o condamnă așa cum simte.

În călătoria noastră pornim de la simpla premisă că a iubi nu înseamnă a suferi și că avem dreptul să fim fericiți. Acesta este binele suprem, pe care nu ni-l poate lua nimeni. Știm prea bine că mulți ne spun că pentru o “iubire adevărată” trebuie să acceptăm partenerul așa cum e și că este greșit să îi cerem să facă lucruri care nu îi stau în fire sau pe care nu vrea să le facă… Suntem de acord, cu câteva precizări. Noi credem că trebuie să acceptăm felul de a fi al partenerilor, însă numai dacă asta nu presupune un sacrificiu psihologic din partea noastră, pentru că atunci când “trebuie” să ne autodistrugem pentru a ne face partenerii fericiți, ceva nu funcționează corect. Noi credem în iubirea sănătoasă și, pentru noi, o relație reușită este aceea în care ambii parteneri sunt mulțumiți, își pot realiza planurile de viitor și niciunul nu-și vede drepturile încălcate. Mai știm și că iubirea sănătoasă este o iubire care se sprijină pe demnitate umană, pe decizii conștiente și respect, pe convingerea că o relație bună favorizează dezvoltarea potențialului uman, pe care îl reafirmă. Iubirea sănătoasă este un izvor de bucurie și tandrețe, dorință, admirație și prietenie. “Nu este o iubire perfectă, însă este prețuită și dorită, fără pretenția de a fi celestă sau astrală. Este o iubire, pe cât de terestră, pe atât de dreaptă” (Walter Riso). Iubirea sănătoasă și o relație reușită nu reprezintă însă un dat al sorții, nimeni nu te cadorisește peste noapte cu nimic, ci este important să vrei să evoluezi, iar pentru asta, uneori, e necesar să lupți. Cu tine și pentru tine, ca mai apoi să poți să faci parte dintr-un sănătos NOI. Te invităm așadar pe 24 septembrie într-un cadru de siguranță să începi o călătorie în această fascinantă lume a iubirii.

Programul conferinței:

h.10.00 – 10.30 – Primirea participanților. Socializare

10.30- 11.00 – Ce este iubirea? Definiția iubirii

11.00- 11.30 – Fantomele prezentului – Importanța legăturilor afective din copilărie în relațiile din viața adultă.

11.30 – 11.45- Pauză de cafea/ceai. Socializare

11.45 – 12.15 – Teoria Atașamentului -Prezentare

12.15- 13.00 – Exerciții practice pentru identificarea stilului de atașament

13.00- 13.15 – Teoria Imago- Prezentare

13.15- 13.30 – Pauză de cafea/ceai. Socializare

13.30 – 14.30 – Exerciții practice pentru dezvăluirea Imagoului inconștient de Atașament(trăsăturile pe care fiecare le caută la partenerul potrivit pentru el/ea). Învățarea Dialogului Imago.

14.30- 15.30 – Pauză de masă

15.30- 16.15 – Sex – de la îndrăgosteală la iubirea matură.

16.15- 17.00 – Infidelitatea – cum putem să depășim trauma infidelității?

17.00-17.15 – Pauză de cafea/ceai. Socializare

17.15 – 17.45 – Șapte pasi pentru o relație de cuplu sănătoasă.

17.45- 18.15 – Valorile unei relații de cuplu sănătoase și împlinite.

18.15- 19.00 – Socializare

Programul conferinței este construit după informații de ultimă oră provenite din: Psihanaliză, Psihologia familiei și a cuplului, Neurobiologia Iubirii, Teoria Atașamentului, Neuropsihologia Interpersonală, Teoria și Practica Imago, Psihologie Clinică.

Organizatori:

-Laura Maria Andreșan– psiholog clinician acreditat de Colegiul Psihologilor din România (cod personal 19698), în formare în Psihologia Clinică, Psihanaliză, Psihologia Interpersonală, autor al cercetării “Corelația dintre calitatea somnului și stilul de atașament la individul adult tânăr” coordonată de prof. dr. academician Constantin Bălăceanu-Stolnici.

-Andrei Bogdan Vulpescu– jurnalist, blogger specializat în relații, cu un public lunar estimat la cca 150.000 de cititori, autor al bestseller-ului “Bărbații Inteligenți nu au nevoie de amante, și “Alfabetul relațiilor- Iubirea de la A la Z”.

BILETE SE POT ACHIZIȚIONA AICI

Locuri limitate: 40

Citeşte mai mult

!!!!! Textul de mai jos reprezintă prima parte din lucrarea “Creierul Iubirii” scrisă sub supervizarea domnului profesor academician Constantin Bălăceanu Stolnici. Lucrarea include subiectele prezentate în prima imagine din text, adică cele mai noi și mai valide informații despre Teoria Atașamentului publicate pe teritoriul țării noastre. Practic facem o incursiune în Teoria Atașamentului, începând cu primii autori care au dezvoltat-o, argumentând ce este atașamentul, arătând tiparele de atașament la copil și la adult, și explicând pe înțelesul tuturor cât de vitale sunt experiențele din primii ani de viață în dezvoltarea personalității. Totodată aducem în atenție aspecte importante din neuropsihologia interpersonală, ca de exemplu rolul memoriei implicite și al memoriei explicite (ce sunt fiecare și ce rol au în atașament), asimetria hemisferelor cerebrale, și prezentăm o hartă a formațiunilor cerebrale implicate în atașament. “Creierul iubirii” se adresează adulților interesați de sănătatea emoțională și sănătatea relațională, și în mod special părinților.

Lucrarea o oferim în mod gratuit oricui o dorește și trimite un email pe adresa andresanlauramaria@gmail.com cu mesajul VREAU CREIERUL IUBIRII

Existența vertebratelor este susținută de ceea ce știința medicală a denumit prin conceptul de Sistem Nervos (SN). Sistemul nervos al unui animal, inclusiv al omului, coordonează activitatea musculară, monitorizează activitatea organelor, primește și prelucrează informațiile primite din mediul extern dar și mediul intern al organismului. Fără sistemul nervos, auzul, văzul, durerea și toate senzațiile pe care le experimentează organismul vertebrat ar fi de neconceput. Funcțiile fiziologice de care depind însăși viața, ca și respiratia sau digestia, sunt coordonate tot la nivelul SN.

Sistemul nervos este responsabil practic pentru menținerea homeostaziei organismului, adică a unei stări de echilibru. Este un magnific sistem informațional la conducerea căruia se află creierul- encefalul- care pe baza informațiilor primite coordonează activitatea întregului organism, decide și susține modul de răspuns la stimuli ai lumii exterioare, dar și stimulii interni.

Pe măsură ce urcăm pe scara de evoluție a organismelor, sistemul nervos devine tot mai complex, iar posibilitățile lui de a recepta informații, a le interpreta și reacționa- corespunzător în vederea menținerii stării de echilibru- sunt tot mai perfecționate.
Când vorbim despre SN, vorbim practic de toate structurile anatomofiziologice care au la bază celule nervoase, numite și neuroni, definit astfel SN este extrem de vast pătrunde în toate organele și țesuturile organismului (Stolnici, Borosanu & Berescu, 2006).

Neuronii reprezintă celule specializate în transmiterea mesajului prin intermediul unui proces electrochimic. Creierul uman are aproximativ 100 de miliarde de neuroni. Regiunea de comunicare dintre doi neuroni, sau un neuron și un organ efector (mușchi, glandă etc.) se numește sinapsă. Neuronii sunt sensibili la stimuli veniți din exterior sau mediul intern al organismului, iar sub influența acestor stimuli, celulele nervoase declanșează impulsuri nervoase ce ajung la neuronii din creier unde informațiile primite sunt prelucrate, iar apoi se emit răspunsuri la stimuli, ce se trimit altor neuroni, care vor declanșa o reacție, precum contracția unei grupe de mușchi sau secreția unei glande. Proprietățile prin care neuronii devin sensibili la stimuli, și transmit impulsurile de la un neuron la altul se numesc excitabilitate și respectiv conductibilitate.

Sistemul Nervos este împărțit la toate vertebratele în două mari componente –Sistemul Nervos Central și Sistemul Nervos Periferic. În mare putem afirma că Sistemul Nervos Central este componenta formată din organe compacte învelite și protejate- din encefal, măduva spinării. A două componentă, și anume Sistemul Nervos Periferic este format din toți nervii și ganglionii nervoși – include SN somatic și SN vegetativ.

La nivelul sistemului nervos central vin toate informatiile din interiorul organismului și din mediul înconjurator. Aici se iau deciziile și se trimit comenzi către organism. Sistemul nervos periferic transportă informatiile către sistemul nervos central (prin intermediul nervilor senzitivi) și trimite comenzile (prin intermediul nervilor motori) către mușchi – generând mișcarea sau către glande (prin intermediul nervilor vegetativi) – generând secreția unor substanțe.

Dirijorul acestei magnifice orchestre numite Sistem Nervos este encefalul, iar în consecință dezvoltarea, echilibrul și funcționarea armonioasă a întregului sistem nervos depinde implicit de o bună dezvoltare și funcționare a creierului. O dezvoltare optimă a structurilor cerebrale, precum și activitatea cerebrală echilibrată impun însă anumite condiții existenței organismului. Printre acestea una este satisfacerea nevoii de apropiere/siguranță/confortadică satisfacerea nevoii de a iubi și de a fi iubit de cineva special.

 

1-Atașamentul

1.1.-Definiția atașamentului. Teoria Atașamentului

În linie generală atașamentul este definit ca:

Legătura afectivă a unei persoane cu o alta, a unui animal cu un congener”- (Marele Dicţionar al Psihologiei Larousse, 2006, pag 119).

Teoria atașamentului elaborată de către psihanalistul John Bowlby (1959) vorbește despre caracterul fundamental și funcția biologică a legăturilor emoționale intime dintre indivizi, despre o parte integrată a comportamentului uman pe toată durata vieţii. Teoria ataşamentului s-a născut din supoziţia că nevoia de a fi aproape de cineva este înscrisă în genele noastre. Printr-o sclipire de geniu John Bowlby (medic și psihanalist britanic) a realizat că suntem programaţi prin evoluţie să identificăm anumite tipuri de indivizi, să îi apropiem de noi. Suntem construiţi astfel să depindem de cineva important. Nevoia începe din pântecul mamei şi ia sfârşit în ziua în care murim.

Primele intuiții teoretice științifice care au dus la nașterea Teoriei Atașamentului au fost publicate de Bowlby în 1944 în articolul “Forty-Four Juvenile Thieves: Their Character and Home-Life (44 de hoți juvenili- caracterul lor și viața de acasă)” apărut în Jurnalul Internațional de Psihanaliză. În acest articol, Bowlby a lansat ipoteza empirică ce spune că: precursorii dezechilibrelor emoționale întâlnite în delicvența junevilă pot fi identificați în experiențele timpurii de atașament, în special cele marcate de separare și de comportament incoerent, inconsecvent sau dur (agresiv/abuziv) din partea mamelor (și a taților, și uneori din partea figurilor masculine neparentale, dar în relații afective cu mamele)Aceasta ipoteză nu era în sine o noutate, Bowlby provenind din Școala de Psihanaliză unde ideea importanței experiențelor timpurii în creionarea traseului ce-l va urma dezvoltarea individului era deja accentuată în special de psihanaliștii interesați de studiul analizei copiilor (Anna Freud, M. Klein), iar în fapt importanța experiențelor afective din prima copilărie și rolul lor major în conturarea personalității umane a reprezentat un postulat puternic al Psihanalizei regăsit în ideile lui Sigmund Freud. Noutatea propusă de Bowlby a fost dată de atenția adusă asupra efectului separării de figurile de atașament și experiențele traumatizante cu acestea, idee ce a dus la definirea atașamentului, explicarea modelului intern de lucru al atașamentului, și avansarea intuiției că relațiile de atașament sunt susținute de un mecanism neuropsihologic complex, un mecanism responsabil cu crearea și reglarea legăturilor noastre cu persoanele faţă de care ne ataşăm de-a lungul întregii vieți (părinţi, copii, parteneri/iubiţi/soţi/soţii). Dezvoltarea acestui mecanism începe încă din viata intrauterină și este puternic influențată de experiențele timpurii de atașament ale fiecărui individ cu persoalele apropiate care îl au în grijă (Jude Cassidy, Jason D. Jones, Philip R. Shaver, 2014). Spre deosebire de o parte din colegii săi din interiorul curentului psihanalitic, Bowlby și-a extins aria de cercetări în afara acestei școli, și a dezvoltat o relație profesională cu psihologul canadian Mary Ainsworth. Observațiile acesteia în urma unor studii desfășurate pentru prima oară în Uguanda și apoi și în Baltimore (Ainsworth, 1967), au condus la specificarea detaliată a anumitor aspecte ale comportamentului matern (sigur sau nesigur), care preced diferențele individuale ale atașamentului la copil (Ainsworth, Blehar, Waters & Wall, 1978).

La începutul secolului XXI, noile descoperiri din sfera neurobiologiei interpersonală despre importanța experiențelor timpurii de atașament în formarea structurilor sistemului nervos cu rol major în conturarea personalității umane, au determinat specialiștii în domeniu să tragă o concluzie și să atragă atenția asupra a patru aspecte ale parentingului, în special ale îngrijirii timpurii a bebelușilor, aspecte esențiale în dezvoltarea echilibrată a copiilor, acestea sunt- singuranță, responsivitate la nevoile copilului (conectarea reală cu copilul și nevoile acestuia), interacțiunea și încurajarea explorării. Observăm că aceste aspecte necesare unei dezvoltări echilibrate pot să fie oferite doar de un stil de parenting sigur, bazat pe iubire, îngrijire, coerență. Atunci când figurile parentale eșuează în una din cele patru dimensiuni dezvoltarea copilului este perturbată, iar consecințele pot să fie severe și cu efect pe termen lung (Shonkoff, Phillips, 2000). Această afirmație este azi puternic argumentată științific și prezentă în multe direcții de cercetare din psihologie, medicină, științele sociale, și conluzia aceasta este posibilă în prezent datorită rezultatelor colaborării profesionale dintre John Bowlby și creativa cercetătoare Mary Ainsworth, care au creionat Teoriei Atașamentului și principiile sale.

Bowlby a definit așamentul ca fiind un sistem de control care are scopul să activeze la copil, încă din prima clipă de existență, sentimentul de siguranță și protecție față de persoana care îl îngrijește, de cele mai multe ori mama (Jude Cassidy et. al 2014; Bowlby, 1982). Azi, în termeni generali, atașamentul este definit de către cercetători (J. Cassidy et.al, 2014) ca legătura emoțională de lungă durată cu un anumit individ…

Citeşte mai mult

Când ești cu el/ea, acel cineva special din inima ta, lasă garda jos. Fă-o pentru iubire, pentru voi, dar în primul rând pentru tine. Ești mai în siguranță dacă accepți să fii real, să fii exact așa cum ești — uneori curajos alteori plini de frici— decât să te ascunzi în spatele unor măști, care mai apoi le vei numi- furie, mânie, atac, vină, rușine. Când faci asta voi doi sunteți un Noi, unul conștient în care partenerii sunt aliați nu inamici. Nu-i simplu să ajungi aici, dar crede-mă că merită…

Ce înseamnă o relație de cuplu conștientă? Zece caracteristici ne sunt prezentate astăzi de prof dr. Harville Hendrix și soția dânsului dr. Helen L. Hunt- creatorii terapiei Imagodestinată cuplurilor și părinților.

1-Într-un parteneriat conștient înțelegeți că relația voastră de iubire are un scop profund —vindecarea rănilor din copilărie. În loc să vă concentrați toate forțele asupra satisfacerii anumitor nevoi și dorințe neimportante, învățați să recunoașteți afacerile neîncheiate din copilărie care le-au generat. Când vă supuneți relația unei asemenea analize, interacțiunile voastre zilnice capătă mai mult înțeles. Aspectele neclare ale relației voastre încep să capete sens pentru voi și aveți sentimentul unui control sporit.

2-Vă formați o imagine mai corectă despre partenerul vostru. Chiar din primul moment de atracție începeți să suprapuneți imaginea iubitului peste imaginea celor mai importante persoane care au avut grijă de voi în copilărie. Mai târziu veți proiecta trăsăturile negative ale acestora asupra partenerului vostru, punând în continuare în umbră realitatea esențială a acestuia. Pe măsură ce vă îndreptați spre o relație conștientă, renunțați treptat la aceste iluzii și începeți să vedeți mai clar adevărul despre partenerul vostru. Îl vedeți nu ca pe un salvator, ci mai degrabă ca pe o altă ființă umană …rănită, care luptă să se vindece.

3-Vă asumați responsabilitatea de a vă comunica nevoile și dorințele partenerului vostru.Într-un parteneriat incoștient rămâneți agățat de credința moștenită din copilărie că partenerul intuiește automat nevoile voastre. Într-un parteneriat conștient acceptați faptul că, pentru a vă înțelege unul pe celălalt, trebuie să dezvoltați căi clare de comunicare…

Citeşte mai mult

…felul în care suntem îngrijiți de figurile noastre parentale încă din primele zile de viață ne modelează personalitatea. Ce simțim în prezența acestora în timpul copilăriei, ce interpretăm că simt aceste ființe dragi, modul în care se comportă cu noi, și întreaga ambianță familială- toate acestea au o influență majoră în dezvoltarea omului; mai mult trasează linia ce o va urma dezvoltarea/evoluția fiecăruia, și practic prin ele se proiectează adulții în care ne transformăm. În rândurile de mai jos dr. Harville Hendrix expune povestea unei paciente, și modul prin care mesajele primite de la figura maternă i-au decis soarta.

SARAH

Harville Hendrix– Sarah este o femeie fermecătoare, atrăgătoare, în jurul vârstei de 30 ani. Principala sa îngrijorare în viață este aparenta sa incapacitate de a gândi clar și logic. “Nu pot să gândesc, pur si simplu nu pot să gândesc” — mi-a mărturisit de nenumărate ori. Ocupă o funcție de manager (începător) într-o firmă de IT, unde lucrează cu abnegație de 15 ani. Ar fi putut avansa mai mult în ierarhia companiei dacă ar fi fost un angajat care soluționează problemele în mod eficient, dar de fiecare dată când se confruntă cu o situație dificilă, intră în panică și aleargă la superiorul ei, pentru a primi ajutor. Acesta, e drept că îi dă sfaturi înțelepte, însă procedând astfel îi întărește credința că este incapabilă să ia decizii din propria inițiativă.

Nu a trebuit să sondez prea mult ca să descopăr parțial cauza anxietății acestei femei. Începând de la o vârstă foarte fragedă a primit din partea mamei sale mesajul explicit –“nu ești la fel de isteață ca fratele tău mai mare” sau “ai face bine să te căsătorești cu un bărbat deștept, deoarece o să ai nevoie de mult sprijin în viață; dar mă îndoiesc că un bărbat deștept o să te ia de nevastă”. (….)

O altă influență asupra opiniei lui Sarah despre capacitatea ei de a soluționa probleme a avut faptul că mama ei avea foarte puțină încredere în propria abilitate de a judeca logic. Era o femeie care se îngrijea de casă și avea grijă să fie receptivă la nevoile copiilor ei, dar lăsa toate deciziile importante în seama soțului. Acest model dependent, pasiv, a modelat concepția condiției de femeie pentru Sarah..

Citeşte mai mult

Amor Fati

Bine ai venit pe www.profadesex.com – un colț virtual de lume guvernat de educație, libertate și bunul simț.  

Motto-ul nostru este Amor Fati- Iubește-ți Soarta (F. Nietzsche), credința noastră este construită pe cunoaștere, valoarea ne este adusă de adevăr, respectul îl investim în oameni, prețuim sănătatea și viața, ne lăsăm seduși de frumos, puterea o găsim în noi, iar magia o descoperim în cuvânt. În fond: nu trebuie să ne permitem să disprețuim cuvântul. (citește mai mult)

Trebuie sa ai peste 18 ani pentru a vizita acest site.

Te rugam sa iti confirmi varsta. Echipa www.profadesex.com.