Belinda este o tânără de 36 de ani, extrem de atrăgătoare, cu părul negru, lung și ondulat, și niște ochi­ mari, verzi.­ Este în terapie psihanalitică, de două ori pe săptămână, de­ șase ani.­

Pacienta este singurul copil al unei familii prospere ­în care ambii părinți aveu cariere de succes.­ După ­ce a absolvit summa cum laude un mic colegiu regional, mama Belindei a primit o bursă ­pentru­ un ­masterat ­la ­o facultate­ de ­top ­unde­ l-a cunoscut­ pe­ Timothy,­ tatăl Belindei.­ Angela­ și­ Timothy­ s‐au­ căsătorit­ la­ o săptămână­ după­ absolvire­, iar­ Belinda­ s‐a născut­ 3­ ani­ mai­ târziu.­

Sarcina­ nu ­fusese ­planificată iar ­Angelei­ i‐a­ displăcut ­căci­ simțea ­că­ o­ costase ­o­ avansare importantă. Timothy în schimb,­ s‐a ­bucurat­ de­ venirea­ pe­ lume­ a­ fiicei­ lor.

Părerea­ Belindei­ despre­ mariajul­ părinților ­ei­ era­ că­ Angela­ își­ disprețuia­ soțul­ pentru­ că­ nu se­ ridicase­ la înălțimea­ potențialului­ lui­ și­ a­ promisiunilor­ pe­ care ­i ­le făcuse­ înainte­ să­ se căsătorească.­ Deși­ avea ­succes el­ nu ­era ­atât­ de ­obsedat­ de carieră­ ca­ soția ­lui­, iar ­Angelei se ­pare­ că ­îi ­displăcea­ acest­ lucru.­

La ­vremea­ când­ Belinda avea­ 7 ­ani, ­mama­ ei ­îl­ denigra ­verbal­ pe­ Timothy ­constant și agresiv.­ Angela­ stătea la­ birou­ din­ ce­ în ­ce­ mai­ mult­ și­ din­ ce ­în­ ce­ mai­ des­ iar Timothy dormea ­frecvent­ în­ camera­ de­ oaspeți­ și începuse­ să­ bea­ serios­ seara. Acum­ Belinda presupune­ că­ mama ­ei­ avusese ­una­ sau­ mai­ multe­ relații extraconjugale de‐a lungul copilăriei­ ei…

Citeşte mai mult

…zilele trecute am discutat cu unul dintre profesorii mei despre direcția oarecum eronată (sau hai să-i zicem incompletă) dar propovăduită de mulți profani ce spune că noi lucrăm cu “mintea oamenilor care ne intră în cabinet”. Cazul de mai jos arată cât de mult lucrăm de fapt cu mintea noastră pentru a ne putea ajuta pacienții, și asta pentru că atunci când oamenii ne intră în cabinet.. ei intră în noi.

Vă invit s-o cunoașteți pe Emily și să-i cunoașteți trăirile analistului ei, trăiri care odată explorate au adus înțelegeri extrem de prețioase în procesul analitic al pacientei.

EMILY

Conceptualizarea intrapsihică a psihanalizei freudiene îl prezintă pe pacient ca fiind sfâşiat de o luptă internă feroce. Impulsuri periculoase fac presiuni pentru a se exprima; meca­nisme de apărare puternice sunt ridicate împotriva acestor impulsuri. Lupta obositoare între aceste forţe interne îşi ia energia din posibilitatea de a trăi o viaţă mai satisfăcătoare.Scena acţiunii se află în lumea internă a pacientului. Însă în termenii interpersonali ai lui Sullivan, pacientul este privit ca încercând din răsputeri să îşi păstreze sentimentul de siguranţă în interacţiunile cu ceilalţi. Relaţiile din trecut au avut drept rezultat umilirea şi durerea profunde; astfel, s­au dezvoltat operaţiuni de siguranţă pentru a ţine la distanţă acest tip de pericole în relaţiile prezente. În concepţia lui Sullivan, scena acţiunii se află în interacţiunile pacientului cu ceilalţi.

Rolul analistului, aşa cum îl înţelegea Sullivan, este de a­-l ajuta pe pacient să devină din ce în ce mai conştient de modul în care participă la aceste interacţiuni. Pacientul începe să observe trăsăturile semnificative pe care le evitase cu asiduitate. El ajunge astfel să îşi dea seama de gradul în care eforturile sale de a controla anxietatea pe termen scurt ajung să reprezinte pe termen lung o piedică în calea unei vieţi mai satisfăcătoare. Relaţia pacientului cu analistul reprezintă adesea un mijloc important prin care se demonstrează trăsăturile autoconstrângătoare ale operaţiunilor caracterologice de siguranţă. Sullivan a atras atenţia asupra inevitabilităţii ca pacientul să pună în scenă tipare interpersonale importante în această relaţie. Cu toate acestea, Sullivan nu a privit relaţia analitică în sine ca reprezentând o caracteristică centrală a abordării lui tehnice. Acest lucru a fost lăsat în mâinile teoreticienilor interpersonalişti care i­-au urmat.

Analiza lui Emily, o tânără extrem de talentată şi extrem de obsesională, ilustrează felul în care tiparul de relaţionare al unui pacient poate fi jucat cu analistul. Emily a apelat la terapie datorită dificultăţilor ei de a stabili relaţii satisfăcătoare cu alţi oameni, atât bărbaţi, cât şi femei. Avea tendinţa să­-şi anuleze întâlnirile din motive pe care nu le înţelegea; se trezea că este enervată şi lipsită de răbdare în relaţie cu ceilalţi. Emily era talentată şi avea succes în multe arii ale vieţii ei, în toate acestea lucrând independent. Avea tendinţa să simtă că majoritatea activităţilor ei — serviciul, treburile casnice sau actele sexuale — ar fi putut fi duse la bun sfârşit într­-o manieră mai eficientă dacă le­-ar fi făcut singură, fără să se bazeze pe ceilalţi. Era atât de bună în ceea ce făcea, încât principiul acestei atitudini părea să se demonstreze la nesfârşit…

Citeşte mai mult

Numai în acela care, într‐un fel sau altul, s‐a interesat de lucruri şi de oameni şi s‐a adaptat la reuşitele şi dezamăgirile inerente existenței, care a constituit punctul de obârşie al altora sau a produs bunuri materiale şi idei — numai în acela rodul celor şapte stadii va putea să se coacă treptat. Nu cunosc un termen mai potrivit pentru acesta decât cel de integritate a Eului. În absența unei definiții clare, o să indic câteva elemente constitutive ale acestei stări de spirit. Este vorba despre siguranța dobândită a Eului privind aplecarea sa către ordine şi sens. Este vorba despre dragostea postnarcisistă a Eului uman — nu a sinelui — ca o experiență ce exprimă un sentiment de armonie universală şi de spiritualitate, indiferent cât de scump plătim pentru aceasta.

Este vorba despre acceptarea unicului ciclu de viață care ne este dat ca fiind ceva necesar şi, în consecință, nepretabil la substituiri: această acceptare semnifică astfel o dragoste nouă şi diferită față de părinți. Este vorba despre o afinitate cu ordinea ce caracterizează timpuri îndepărtate sau diverse îndeletniciri, aşa cum este ea exprimată în artefacte sau cugetări simple specifice acestor timpuri sau îndeletniciri. Chiar dacă este conştient de relativitatea tuturor stilurilor de viață care au dat sens strădaniilor umane, posesorul integrității este pregătit să apere demnitatea propriului stil de viață împotriva tuturor amenințărilor de tip fizic şi economic. Căci el ştie că viața individului este rezultatul unui accident care face ca un anumit ciclu de viață să coincidă cu un anumit segment al istoriei şi că, pentru el, menținerea integrității umane este indestructibil legată de menținerea tipului de integritate la care participă. Tipul de integritate care se dezvoltă în cadrul culturii sau civilizației din care provine devine astfel „moştenirea sufletului său“, pecetea paternității sale morale („… pero el honor/Es patrimonio del alma“: Calderón). În fața unei asemenea consolidări ultime, teroarea morții dispare.

Absența sau pierderea integrității Eului dobândite anterior este reprezentată de frica de moarte: unicul ciclu de viață care ne este dat nu este acceptat ca fiind ultima treaptă a vieții. Disperarea exprimă sentimentul că timpul este acum scurt, prea scurt pentru încercarea de a începe o viață nouă şi pentru a încerca şi căi alternative către integritate. …

Citeşte mai mult

Pentru psihanaliză, simptomul nu este o” tulburare “, este un adevăr silențios care trebuie să fie auzit. Chiar dacă este dificil de crezut cel mai adesea tocmai rănile noastre sunt porțile prin care intrăm în cea mai bună și mai frumoasă parte a noastră.

Terapia ne oferă șansa să ne auzim, să ne vedem, să ne cunoaștem. Ne dă acces la o relație autentică, care atinge profuzimile celor implicați în această conexiune, o relație care poate să fie folosită pentru creșterea personală, o relație care aduce sens și semnificație. E drept… #TherapyTakesCourage, pentru că nu e niciodată ușor să vrei să te cunoști, să te vezi așa cum ești… în spatele iluziilor și măștilor atât de reconfortante în felul lor..

“Eu cred că să cunoști, să te cunoști este întotdeauna mai benefic decât necunoașterea, la fel cum aventura este întotdeauna mai bună decât lipsa ei. Mai cred că oricât de bogate și de atrăgătoare sunt magia și iluzia, în cele din urmă slăbesc spiritul uman. Uneori calea spre mai bine presupune să ne uităm cu claritate la ce credem că este “mai rău” (I. Yalom)

Orice suferință este doar o senzație, ea există doar în măsura în care o simțim, și o simțim doar ca urmare a unor mecanisme ale organismului nostru. (…) O experiență milenară ne-a convins că deși nu putem să suspendăm toată suferința, putem suspenda totuși o mare parte din ea, și o altă parte o putem alina (Sigmund Freud)

#Psihoterapie și Consiliere Psihodinamică (individuală sau de grup) la Comunitatea Amor Fati-Cabinet Individual de Psihologie. Programări la 0724.914.449

Citeşte mai mult

Amor Fati

Bine ai venit pe www.profadesex.com – un colț virtual de lume guvernat de educație, libertate și bunul simț.  

Motto-ul nostru este Amor Fati- Iubește-ți Soarta (F. Nietzsche), credința noastră este construită pe cunoaștere, valoarea ne este adusă de adevăr, respectul îl investim în oameni, prețuim sănătatea și viața, ne lăsăm seduși de frumos, puterea o găsim în noi, iar magia o descoperim în cuvânt. În fond: nu trebuie să ne permitem să disprețuim cuvântul. (citește mai mult)