Mânie fără iluzie


07 Mar 2015

Alan Wallace- Am pornit de la semnalarea unei diferențe fundamentale și foarte importante între viziunea budistă și concluzia științei occidentale, potrivit căreia toate emoțiile noastre îndeplinesc un rol. Pentru știință toate emoțiile sunt acceptabile- nu vrem de fapt să scăpăm de mânie sau de așa-numitele emoții distructive, ci doar să găsim măsura și circumstanțele potrivite pentru ele. În budism însă lucrurile sunt foarte diferite vrem să smulgem din rădăcini toate perturbările mintale, astfel încât să nu mai revină niciodată. Ideea este că în principiu, acestea nu sunt niciodată potrivite și chiar și în cantități foarte mici, ele tot sunt echivalente cu o boală sau o otravă. (…)

În viziunea occidentală este suficient să fii normal. Din perspectivă budistă, a fi normal înseamnă doar că acum ești gata să practici Dharma; acum ești capabil să înțelegi că ne scăldăm cu toții într-un ocean de suferință, pentru că mințile noastre sunt tulburate, pentru că oamenii obișnuiți sunt în mare măsură supuși perturbărilor mintale.

Așadar, pare să existe o diferență foarte mare până când treci la o examinare mai atentă. În special din expunerea lui Paul Ekman, ies în evidență doi factori importanți. În primul rând atunci când apare mânia, aceasta ne influențează percepția și cogniția și există o perioadă refractară a emoției în care nici măcar nu ai acces la inteligență. În mod similar în budism mânia este, prin definiție, o stare mintală perturbatoare, care derivă din iluzie și distorsionează întotdeauna perceperea realității. (…) Acest aspect ridică o întrebare foarte interesantă pentru cercetare- dacă este posibil să apară o emoție care să semene foarte mult cu mânia, dar a cărei perioadă refractară să fie foarte mică sau chiar inexistentă și care să influențeze foarte puțin sau chiar deloc percepția și cogniția. (…) Poți să simți o energie foarte mare atunci când asiști la o nedreptate, dar aceasta ar avea din ce în ce mai puțin de a face cu o perturbare mintală. Prin urmare întrebarea este următoarea: dacă mânia poate fi constructivă, nu ar fi ea cu atât mai constructivă cu cât ar fi mai puțin iluzorie?

Dalai Lama- Dorința și antipatia nu sunt prin ele însele perturbări mintale. Dacă cineva detestă varza de Bruxelles, aceasta nu este o perturbare mintală, dacă nu este combinată cu atașamentul. Tot așa în cazul mâniei, simpla apariție a unei dispoziții mintale mai dure sau mai aspre (…) nu implică în mod necesar apariția perturbării mintale a mâniei, care este prin definiție iluzorie.

manie2

Paul Ekman– Ați ridicat aici două chestiuni diferite, ambele complexe și interesante. Prima se referă la întrebarea dacă într-un episod de mânie constructivă, sau orice altă emoție, individul este într-adevăr influențat în timpul perioadei refractare. Aș dori să fac două observații. În primul rând, dacă este o mânie constructivă, perioada refractară este scurtă și suntem mai în măsură să reacționăm la schimbările circumstanțelor care au provocat apariția mâniei. În al doilea rând termenul influențat nu este potrivit în acest context. Ar trebui să folosim mai degrabă termenul de concentrat. În astfel de situații individul are o perspectivă mai îngustă, dar și mai concentrată. Atenția se concetrează asupra evenimentului care a provocat și asupra reacției la acesta. (…) Lucrul minunat în legătură cu emoțiile este acela că ele te fac să te concentrezi, te pun în mișcare. Si ești liber să reacționezi la ceea ce se petrece după aceea. Astfel ele joacă un rol de adaptare. Când nu îndeplinesc acest rol, ai o perioadă refractară mai lungă și reacționezi la lucruri care nu sunt, de fapt, prezente. (…) Să luăm exemplul meu cu telefonului soției (care nu sunase la ora stabilită, ceea ce a dus la apariția unor scenarii mintale și emoții distructive). Faptul că în acea situație am luat în considerație și relația cu mama mea (o relație proastă, în care nu am fost niciodată în stare să-mi manifest mânia față de ea) a însemnat că eu reacționam nu doar la ceea ce făcuse sau nu făcuse soția mea. Ci reacția mea era influențată și de alți factori, iar perioada refractară a fost, în consecință, mai lungă. (…)

Richard Davidson- Aș vrea să comentez puțin pe marginea a două elemente care au legătură cu ideea influențelor. Așa cum ați putut observa… ariile nucleului amigdalian și hipocampului sunt apropiate una de alta. Nucleul amigdalian este asociat cu emoțiile negative, hipocampul cu aspecte ale memoriei. (…) Când vedem un obiect care ne provoacă o emoție, aproape invariabil acesta declanșează și amintiri asociate. Când Paul a început să se gândească la relația cu mama sa, nucleul amigdalian și hipocampul conversau între ele. Așadar este adevărat că în majoritatea cazurilor are loc o adăugare sau o colorare aplicată de emoțiile noastre propriilor percepții și care provine din aceste alte zone ale creierului.

Nu cred că știința s-a preocupat până acum de ideea că emoțiile negative ar putea conține mai multe elemente bune care să fie păstrate. În cazul mâniei, de exemplu, ar putea exista un fel de furie plină de compasiune, o compasiune foarte puternică, care păstrează unele din trăsăturile mâniei, dar nu are componenta distorsionantă sau iluzorie….

Daniel Goleman- Dalai Lama a dat din cap în semn de apropare….

***-textul este preluat din cartea Emoțiile Distructive- cum le putem depăși, autor Daniel Goleman, ed. Curtea Veche. Lucrarea redă un dialog dintre Dalai Lama și oameni de știință; evenimentul a avut loc în anul 2000 și s-a desfășurat timp de o săptămână în localitatea Dharamsala-India.

Dalai Lama– Sancitatea Sa Tenzin Gyatso, cel de al 14-lea Dalai Lama.

Dr. Paul Ekman-profesor de psihologie, director Laboratorul pentru Interacțiuni Umane-facultatea de Medicina San-Francisco, Univ. California.

Dr. Daniel Goleman– scriitor, copreședinte al Consorțiului pentru cercetarea Inteligenței Emoționale în Organizații.

Dr. Richard J. Davidson profesor catedra Wiliam James, profesor psihologie și psihiatrie la catedra Vilas, director al laboratorului pentru Neurologia Afectelor- Universitatea Wisconsin.

Dr. Alan Wallace-lector asociat, Departamentul pentru Studii Religioase, Univer. California, Santa Barbara.

Amor Fati

Share

Laura Andreșan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


7 + 3 =