Tsewa


07 Mar 2015

Owen Flanagan- Când întreb care este natura profundă a oamenilor, întreb de fapt ce însoțește în mod firesc genul nostru de organism, sau genul nostru de animal (…) În tradiția filozofică occidentală, au existat trei mari răspunsuri, perspective…

1.Individualiști raționali

2.Egoiști și miloși

3.Miloși și egoiști

Una dintre acestea spune că suntem individualiști raționali: fiecare persoană urmărește doar binele propriu, dar înțelege în mod rațional că numai purtându-se bine cu ceilalți poate să-și atingă scopurile. (…)Și pentru că veni vorba, Sanctitatea Voastră poate observa că răspunsul său- acela că noi suntem, în fond, plini de compasiune- nu este cuprins în nici unul dintre cele trei răspunsuri principale pe care le oferă filozofia occidentală. Există totuși o tradiție occidentală care spune că oamenii sunt atât egoiști, cât și miloși. Dacă ne gândim la cât de fragili sunt bebelușii, e limpede că ei nu ar putea supraviețui dacă nu ar beneficia de compasiunea sau simpatia celor care le poartă de grijă. (…) De observat că singura diferență dintre al doilea și al treilea răspuns este ordinea. Filozofii care cred că oamenii sunt egoiști și miloși, consideră că, odată ce ne-am îngrijit de nevoile noastre vitale, rămâne timp și pentru a manifesta iubire și compasiune pentru cei din jur.

Cei care susțin a treia poziție- că noi suntem miloși și egoiști- spun că oamenii sunt în principiu ființe iubitoare, pline de compasiune, dar când ne lipsesc resursele cum ar fi hrana, veșmintele și adăpostul, compasiunea lasă locul naturii noastre egoiste.

Această distincție a declanșat o altă discuție aprinsă în tibetană despre faptul că în limba engleză- și în cultura occidentală- noțiunea de compasiune pare să se aplice numai altora. Sanctitatea Sa l-a întrebat pe Owen (consemnare de Daniel Goleman)

Dalai Lama- Termenul tibetan pentru grijă sau compasiune, tsewa, se referă atât la sine, cât și la ceilalți. Dar când vorbești de compasiune, tu te poți referi și la propria persoană și la cei din jur?

Owen Flanagan- Nu prea știu cum să răspund la această întrebare. Textul care îmi vine în minte- Etica nicomahică a lui Aristotel- spune că iubirea de sine nu este întotdeauna egoistă.

Dalai Lama- Întrebarea este însă, dacă termenul de –compasiune– este folosit într-un sens pur altruist? Pentru termenul tibetan- tsewa- conotația este: fie ca eu să fiu fericit de suferință și de sursele suferinței. Și apoi mai este empatia, pe baza căreia cineva poate recunoaște înrudirea dintre el și ceilalți, iar apoi poate simți compasiune pentru cei din jur. Există oare o diferență semnificativă între această concepție și cea occidentală?

Owen Flanagan- Prima mea impresie este aceea că există o diferență semnificativă. Există cu certitudine în Occident însă și opinia că îi poți iubi pe ceilalți numai dacă te iubești pe tine însuți (…)

La aceasta, Dalai Lama a dat din cap în semn de înțelegere. Aspectul lipsei prețuirii de sine fusese discutat și la întâlnirea organizată de Institutul pentru Minte și Viață din 1990. (…) Sharon Salzberg, profesor american de budism, a descris felul în care o lecție de meditație începe cu dezvoltarea bunăvoinței iubitoare față de sine, înainte de a trece la ceilalți. Unul dintre motive a explicat ea, este acela, că în prezent, atât de muli oameni din Occident au o stimă de sine foarte scăzută, chiar se disprețuiesc. Când a auzit pentru prima dată acest lucru, Dalai Lama a fost oarecum neîncrezător; chiar conceptul de autoponegrire îi era străin.

Acum a explicat pe larg că în viziunea lui a avea grijă de propria persoană și de ceilalți este un lucru esențial pentru existența umană și că omiterea propriei persoane din viziunea occidentală este o omisiune gravă. În esență, compasiunea este mai mult decât o simplă preocupare pentru altul- empatia; înseamnă o grijă atentă, din inimă, a vrea să faci ceva pentru a-i alina suferința persoanei. Și indiferent dacă este vorba de propria persoană, de altcineva, sau de un animal. (…)- consemnare de Daniel Goleman.

Când spun că în natura umană este adânc înrădăcinată compasiunea, folosesc termenul care include atât compasiunea pentru propria persoană cât și pentru ceilalți. (…) Engleza fiind o limbă atât de bogată, ar trebui să existe un termen care să corespundă cuvântului tibetan pentru compasiune, care se aplică atât propriei persoane cât și celorlalți. Dacă nu există niciunul, va trebui să inventați unul- Dalai Lama.

***-textul este preluat din cartea Emoțiile Distructive- cum le putem depăși, autor Daniel Goleman, ed. Curtea Veche. Lucrarea redă dialogul dintre Dalai Lama și oameni de știință; evenimentul a avut loc în anul 2000 și s-a desfășurat timp de o săptămână în localitatea Dharamsala-India.

Dalai Lama- Sancitatea Sa Tenzin Gyatso, cel de al 14-lea Dalai Lama.

Dr. Daniel Goleman scriitor, copreședinte al Consorțiului pentru cercetarea Inteligenței Emoționale în Organizații.

Dr. Owen Flanagan- profesor la Catedra James B. Duke și la Catedra de Filozofie, cercetător în neurologia cognitivă și profesor asociat de psihologie experimentală.

Amor Fati

Share

Laura Andreșan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


3 + 3 =