Liniște


05 Apr 2015

Când pierzi contactul cu liniştea interioară, pierzi contactul cu tine însuţi. Când pierzi contactul cu tine, te pierzi în lume.

Simţământul cel mai adânc al sinelui, a ceea ce eşti, este de neseparat de linişte. Acesta este “eu sunt” care este mai adânc decât numele şi forma. Liniştea este natura ta esenţială. Ce este liniştea? Spaţiul interior sau conştiinţa în care cuvintele de pe această pagină sunt percepute şi devin gânduri.
Fără această conştiinţă nu ar fi nici o percepţie, nici un gând, nici lumea!

Tu eşti acea conştiinţă, deghizată în persoană. Echivalentul zgomotului exterior este zgomotul interior al gândirii. Echivalentul liniştii exterioare este liniştea interioară. Ori de câte ori este linişte în jurul tău… ascult-o.

Asta înseamnă să o observi. Acordă-i atenţie. Ascultarea liniştii trezeşte în tine dimensiunea tăcerii din tine însuţi, pentru că numai în nemişcare poţi fi conştient de linişte. (…)

Tăcerea te ajută, dar nu ai nevoie de ea ca să găseşti liniştea. Chiar atunci când este gălăgie, poţi fi conştient de liniştea dedesubtul zgomotului, de spaţiul în care apare zgomotul. Acesta este spaţiul interior de pură conştiinţă, conştiinţa însuşi!

Poţi deveni conştient şi de conştiinţă ca un fundal al tuturor percepţiilor tale senzoriale, al gândirii tale. Să devii conştient de conştiinţă înseamnă creşterea liniştii interioare!

om1

Orice zgomot deranjant poate fi la fel de folositor ca şi liniştea.

Cum? Coborându-ţi rezistenţa ta interioară la zgomot, dându-i posibilitatea să existe aşa cum e şi această acceptare te poartă pe tărâmul păcii interioare, care este liniştea.
Ori de câte ori accepţi în profunzime acest moment aşa cum este – fără a da importanţă ce formă are – tu eşti liniştit, eşti în pace.

Fii atent la spaţiul gol – golul dintre două gânduri, spaţiul scurt, tăcut dintre cuvintele unei conversaţii, dintre notele unui pian sau flaut sau spaţiul dintre inspir şi expir.

Atunci când acorzi atenţie acestor goluri, conştiinţa că există “ceva” – devine conştiinţă pur şi simplu. Dimensiunea fără formă a conştiinţei pure creşte din tine şi înlocuieşte identificarea ta cu forma ta!

Când priviţi un copac sau o fiinţă umană în linişte, cine priveşte? Ceva mai profund decât o persoană. Conştiinţa îşi priveşte creaţia. (…) În Biblie se spune că Dumnezeu a creat lumea şi a văzut că este bine. Adică, aşa se vede când o priveşti în linişte fără gânduri.

*** extrase din Liniștea Vorbește- autor Eckhart Tolle, ed. Curtea Veche.

Amor Fati

Share

Laura Andreșan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


4 + 9 =