Tulburările de Comportament Alimentar


17 Apr 2015

“Adevărul este că orice obsesie legată de corpul tău este nesănătoasă. Nu contează dacă ești slab/ă, de greutate normală sau supraponderal/ă, mintea ta este în dezechilibru când vine vorba de o obsesie (…)

Adevărul despre tulburările de comportament alimentar este că ne place să le ignorăm. (…) Uneori ne place să le numim rezolvate, deși o astfel de tulburare nu dispare niciodată de tot. Ne place să ascundem adevăruri urâte despre oamenii cei frumoși.

Adevărul despre tulburările de comportament alimentar este că singurul mod să le descoperi și să le depășești.. este să vorbești despre ele. Trebuie să recunoaștem în primul rând că poate exista tristețe în spatele frumuseții (…)

Sunt atât de mulți oameni, bărbați și femei, ce se privesc îngroziți într-o oglindă, sau privesc îndurerați la cântar, și se urăsc. (…) Sunt încă mulți oameni care se înfometează, sau înghit pastille neavizate de slăbit. Sunt și mai mulți cei care se simt atât de urâți și singuri încât nu sunt în stare să se destăinuie nimănui. Poate sunt chiar lângă tine. (…) Poate tu ești unul dintre ei, sau poate ai fost în această suferință. Nu contează ce rol ai acum, important este că poți să faci ceva”- scrie Lexi Herrick, o adolescentă din SUA, îndemnând totodată tinerele să vorbească chiar și despre aceste părți mai întunecate de viață. Ea a făcut-o, și-a recunoscut public lupta cu tulburarea de comportament alimentar, fiind susținută de mama ei. Demersul tinerei este extrem de apreciat în mediul online.

Tulburările de comportament alimentar– probabil când auzim de acest domeniu ne gândim la oameni care au probleme de greutate, la persoane supraponderale, sau poate din contră la acele fete slabe, pe modelul “manechin anorexic”. Și uite că deja am pus o eticheta, ba nu chiar două. Una de grași alta de slabi. Din păcate, uneori nu reușim să vedem în spatele acestor etichete, și asta vorbește mai mult despre noi și lipsa noastră de profunzime, decât despre complexitatea oricărei ființe umane, fie grasă, fie slăbănoagă, cu piele albă, neagră, ateu sau creștin practicant. Alteori nu suntem atât de superficiali, poate și doar pentru că am cunoscut și noi din lupta asta, sau poate, cine știe, nu ne-am pierdut chiar de tot umanitatea.

tulba6

Domeniul tulburărilor de comportament alimentar nu include doar tulburările mai cunoscute ca bulimia și anorexie, ci și alți termeni meniți să definească ale căi de exprimare ale tulburărilor alimentare ca și: Ortorexia, Drunkorexia, Diabulimia, Bigorexia, Sindromul alimentației nocturne

Colega mea Adela Vali Stegariu, viitor psiholog și psihoterapeut în formare pe Tulburări de Comportament Alimentar a prezentat în cadrul Sesiunii de Comunicări Științifice (Psihologie- UEB București) o lucrare exact pe această temă. Problema ridicată de ea, vis-a vis de situația tulburărilor alimentare în România, este tocmai lipsa de conștientizare a acestora. Sunt mulți cei care încă nu înțeleg că atât bulimia cât și anorexia, vorbesc cel mai adesea de un dezechibru psihic, și le etichetează drept fițe. Mai mult, în afara celor două direcții de exprimare ale tulburărilor alimentare (bulimie și anorexie), restul ne sunt aproape necunoscute, sau oricum nu sunt prea cunoscute de publicul larg, și bineînțeles că este extrem de dificil să înțelegi că ai o problemă, când nu știi că ceea ce trăiești.. reprezintă în fapt o tulburare, una din care cu ajutor te poți recupera.

Peste toate sistemul de sănătate din România.. nu prea oferă servicii de susținere în recunoașterea și depășirea acestor tulburări, iar societatea, după cum am punctat, nu este educată să observe aceste probleme, din contră le minimalizează, chiar ironizează.

Ei bine, realitatea certificată de știință, spune că tulburările de comportament alimentar nu sunt fițe, sunt probleme reale și nu se rezolvă de la sine, ci de cele mai multe ori este nevoie de intervenție terapeutică. Chiar și atunci când problema poate să “dispară”, în cele mai multe cazuri la o analiză mai atentă se observă că de fapt problema s-a deplasat, adică a luat o altă formă de exprimare, fie în direcția unei alte tulburări tot pe comportament alimentar, fie s-a instituit o altă constelație psihică ce susține alt dezechilibru sufletesc, și uneori, de ce nu, spre o transformare bună d.p.d.v adaptativ (persoana își deplasează obsesia spre un comportament care nu îi mai este nociv, și nu devine obsesiv, ci poate să fie controlat).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Title

Tulburările de comportament alimentar

Tulburările de Comportament Alimentar sunt caracterizate prin perturbări severe de comportament alimentar, o excesivă preocupare cu privire la greutatea corporală și al aspectului fizic care se traduce într-o anxietate sporită față de mâncare.

Anorexia nervoasă- se caracterizează prin frica de a lua în greutate și refuzul de a mânca și a menține o greutate corporală normală. Vorbim aici de persoane ce-și impun o alimentație extrem de restrictivă.

Se estimează că 2% din populație suferă de anorexie și cca 5%-10% dintre anorexici mor în primi 10 ani de la depistarea tulburării. Tratamentul impune psihoterapie individuală, iar în cazurile extreme și spitalizarea.

Bulimia nervoasă -se caracterizează prin episoade repetate de mâncat compulsiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi vărsături provocate, abuz de laxative, perioade lungi de post și exerciții fizice excesive. Tulburările alimentare apar la toate categoriile sociale, afectează atât femei cât și bărbați, ele nu țin cont de rasă sau vârstă.

Pacienții cu bulimie prezintă în general episoade de supra-alimentație urmate de eforturi în vederea compensării. Studiile arată că cca 10% din populație suferă de bulimie, dar cercetătorii înaintează ipoteza de 20%, afirmând că de multe ori bulimia se exprimă într-o formă “mascată”.

tulba4

Ortorexia – termenul a fost introdus în 1997 de către dr. S Bratman și vorbește despre obsesia de a mânca sănătos, a avea o alimentație ecologică, un corp bine definit… făcând din asta o mare virtute a vieții, și unicul scop. Apare cu precădere la persoanele cu un comportament obsesiv-compulsiv, și care pun accent doar pe calitatea alimentelor, nu și pe plăcerea gustului, chiar nici pe necesitatea hrănirii. Ortorexia a fost observată la persoane perfecționiste cu studii medi sau superioare, sportivi și persoanele care sunt în recuperare dintr-o altă tulburare alimentară, în acest caz observându-se mai clar fenomenul deplasării.

Când obsesia se întârește poate să ducă la izolarea socială, persoanele evitând să mănânce în afara casei unde își planifică cu rigurozitate mesele, având astfel controlul total asupra alimentației. Dieta devine propria religie. În astfel de cazuri intervenția se face prin psihoterapie individuală, primul pas fiind acceptarea că alimentația sănătoasă s-a transformat într-o obsesie.

Drunkorexia- a fost definită în 2002 de către Burke, Cremeens și Smith, ca modalitatea de a compensa numărul de calorii din alimentație cu caloriile obținute din consumul de alcool, pentru a nu se lua în greutate. Este o tulburare de comportament ce combină anorexia, bulimia si alcoolismul. Tulburarea este observată în rândul adolescenților, între elevii de liceu, în special fete, care vor să evite luarea în greutate. Un studiu din 2008 de la Universitatea din Missouri a arătat că 67% dintre studenți au renunțat la mâncare în favoarea alcoolului, 30% dintre studente au recunoscut că scopul lor a fost să-și păstreze silueta.

În cazul acestei tulburări intervenția este interdisciplinară-psiholog, psihiatru, medic primar, nutriționist și endocrinolog. Când dependența de alcool se confirmă, prima direcție vizează implicit un program de dezalcoolizare.

Diabulimia- A fost observată la adolescentele diagnosticate cu diabet de tipul I, care în urma injecțiilor de insulină iau în greutate, iar pentru a evita acest lucru recurg la metode purgative, exercițiu fizic în exces, utilizarea de laxative și reducerea voluntară a dozei de insulină recomandată. În SUA studiile evidențiază că cca. 30% dintre femeile diagnosticate cu diabet de tipul I își scad voluntar doza de insulină pentru a evita luarea în greutate.

Și intervenția pe această tulburare este interdisciplinară- psiholog, medic, nutriționist.

tulba1

Complexul lui Adonis -Bigorexia sau dismorfia musculară- este o preocupare obsesivă pentru aspectul fizic și o deteriorare a schemei corporale. Bigorexia nu este recunoscută de către comunitatea medicală, dar mulți experți susțin că ea are la bază același principiu ca anorexia nervoasă în ceea ce privește modul în care persoana se percepe- imaginea corporală deformată- și tocmai de aceea această tulburare este cunoscută și ca anorexie inversă.

Este mai des întâlnită printre bărbați, iar intervenția se face prin psiholog, și eventual psihiatru.

Sindromul alimentației nocturne– reprezintă o tulburare alimentară cu o constelație psiho-hormonală. Este caracterizată de consumul de alimente pe parcursul nopții, și este foarte des asociată cu: depresia, autoestima scazută, anxietate și un nivel scăzut hormonal de melatonină și substanța proteică-leptină.

Termenul a fost introdus de Dr. A. Stunkard care estimează că 1,5% din populația mondială suferă de acest sindrom, și este caracteristic, în general, persoanelor trecute de prima tinerețe. Intervenția este de asemenea interdisciplinară, cauzele fiziologice ale sindromului se investighează încă, iar tratamentul psihologic vizează scăderea anxietății. Spre deosebire de celelalte tulburări alimentare aceasta nu pleacă de la o imagine deformată a corpului și nici nu este influențată de normele sociale.

tulba3

În încheiere merită precizate câteva aspecte, care ar putea să reprezinte factori declanșatori în exprimarea unei tulburări în comportamentul alimentar. De exemplu sindromul bulimic e precipitat de interacţiunea a cel puţin doi factori, printre care putem să avem:

-Conflicte sexuale, îndeosebi cele centrate pe începutul sau sfârşitul unei relaţii afective majore;

-O schimbare substanţială în ocupaţie sau în localizarea geografică, astfel încât pacienta/pacientul se simte dezrădăcinat/ă sau în nesiguranţă;

-Pierderea – implicând un deces, o înstrăinare sau o separare de un membru al familiei sau de un prieten apropiat

-Abuzul în copilărie sau episoade traumatice petrecute în perioada preadolescenței.

Bulimia nervoasă este o tulburare cu etiologie multifactorială. Atitudinea faţă de standardele culturale de frumuseţe şi atractivitate fizică contribuie la comportamentele bulimice, deşi există dovezi care indică o implicare a factorilor genetici. Mediul sociocultural joacă cu siguranţă un rol în apariţia tulburărilor alimentare, iar acest fapt este confirmat și statistic, bulimia, de exemplu, fiind mai frecventă în culturile în care este idealizată silueta suplă.

***surse informații- Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition și www.huffingtonpost.com

***articol realizat de Adela Vali Stegariu și Laura-Maria Andreșan

Amor Fati

Share

Laura Andreșan

Comments

  1. Foarte util articolul și adevărat !!! Eu m-am decis sa renunț la animalute ..drept urmare devenind vegetariana mă simt mult mai bine din punct de vedere al sănătății și al aspectului fizic 🙂 Am început sa merg la sala sa fac câte putina mișcare ..și chiar modul meu de viață s-a schimbat…Starea de spirit îi mai calma .. is mulțumită de mine mă simt împlinită 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Trebuie sa ai peste 18 ani pentru a vizita acest site.

Te rugam sa iti confirmi varsta. Echipa www.profadesex.com.