Creier, muzică, evoluție


22 Apr 2015

Muzica ocupă un loc aparte între activitățile umane… În nici o cultură, din prezent sau din istoria consemnată, nu a lipsit muzica. Unele dintre cele mai vechi obiecte arheologice găsite în siturile umane și protoumane sunt instrumente muzicale: fluiere de os, dar și tobe din piei de animale întinse peste buturugi scobite.

Ori de câte ori oamenii se adună dintr-o pricină sau alta e prezentă muzica: nunți, înmormântări, absolvirea facultății, plecarea la război, evenimente sportive, o seară petrecută în oraș, rugăciuni, o cină romantică, mamele care își leagănă pruncii ca să adoarmă sau studenții care învață pe un fond muzical.

Cu atât mai mult în culturile neindustrializate decât în societățile occidentale moderne, muzica este și a fost o parte din substanța vieții de toate zilele. (…)

music2

Title

Creierul muzical

Creierul uman este împărțit în patru lobi (la privirea de ansamblu)- frontal, temporal, parietal și occipital- plus cerebelul. Putem face unele generalizări aproximative în privința funcțiilor, dar, de fapt, comportamentul este complex și nu se poate reduce cu ușurință la simple cartografieri. (…)

Activitatea muzicală implică aproape toate regiunile creierului și aproape toate subsistemele neurale. De aspecte diferite ale muzicii se ocupă diferite regiuni neurale- creierul apelează la segregarea funcțională pentru procesarea muzicii și folosește un sistem de detectori de trăsături caracteristice a cărui misiune este să analizeze aspecte ale semnalului muzical cum sunt înălțimea tonală, tempoul, timbrul etc.

O parte cu procesarea muzicii are puncte comune cu operațiunile necesare pentru realizarea altor sunete; de exemplu, înțelegerea vorbirii necesită segmentarea unui flux de sunete în cuvinte, propoziții, fraze, și capacitatea de a înțelege aspecte dincolo de cuvinte, cum ar fi sarcasmul. Trebuie să fie analizate mai multe dimensiuni diferite ale sunetului — implicând de regulă mai multe procese neurale cvasi-independente— iar apoi acestea trebuie reunite pentru a alcătui o reprezentare coerentă a ceea ce ascultăm.

Ascultarea muzicii începe cu structurile subcorticale (de sub cortex) —nuclei cohleari, trunchiul cerebral și cerebelul— și apoi urcă la cortexurile auditive de pe ambele părți ale creierului. Când încercăm să urmărim o muzică pe care o cunoaștem- sau, cel puțin, o muzică într-un stil familiar… sunt recrutate și ale regiuni ale creierului. Printre acestea se numără hipocampul –centrul memoriei noastre- și subsecțiuni ale lobului frontal…

Când batem din picior pe o melodie, fie concret, fie în minte, sunt implicate circuite de cronometrare ale cerebelului. (…) La un nivel mai profund, emoțiile pe care le simțim care reacție la muzică implică structuri profunde din regiunile limbice și cele primitive reptiliene (….)

Din acest mic rezumat reiese limpede că … nu există în creier un singur centru al muzicii, ci există regiuni care efectuează operațiuni elementare și alte regiuni care coordonează strângerea la un loc a acestor informații.

music4

Title

Muzica și selecția naturală

Ar putea oare muzica să joace un rol în selecția naturală? Darwin credea că da, și că muzica a precedat vorbirea ca modalitate de curtare.

În “Originea Omului” a scris: trag concluzia că notele muzicale și ritmul au fost create pentru a fermeca sexul opus.

Când căutăm un partener de împerechere, pornirea noastră înnăscută este să găsim- conștient sau inconștient– pe cineva potrivit din punct de vedere biologic și sexual. (…)

În teoria sa privind selecția narurală Darwin a postulat apariția trăsăturilor care nu slujesc unui scop direct de supraviețuire, ci celui de a deveni atrăgător. Psihologul cognitivist Geoffrey Miller a legat această idee de rolul pe care îl joacă muzica în societatea contemporană. (…)

În timpul curtării deseori animalele își scot în evidență calitatea genelor, a trupului și a minții, pentru a atrage cel mai bun partener de împerechere posibil. S-ar putea ca numeroase comportamente specific umane (cum sunt conversația, crearea muzicii, capacitatea artistică și umorul) să fi fost create în primul rând pentru ca în timpul curtării să fie pusă în evidență inteligența.

Miller sugerează că în condițiile existente în cea mai mare parte a istoriei evoluției noastre, în care muzica și dansul erau îngemânate, calitatea de muzician/dansator era un semn de stare sexuală bună pe două fronturi.

Primul- oricine putea să cânte și să danseze își dovedea în fața potențialilor parteneri de împerechere dinamismul și sănătatea generală fizică și psihică. Al doilea- oricine devenea expert sau priceput la muzică și la dans dovedea că are destulă hrană și un adăpost destul de solid ca să-și poată permite să irosească timp prețios cu dobândirea unei aptitudini absolut inutile. (…)

music3

Într-un studiu ingenios, unor femei aflate în diferite faze ale ciclului menstrual- unele în zona de fertilitate maximă, altele în cea de fertilitate minimă, iar altele în zona intermediară- li s-a cerut să evalueze atractivitatea unor parteneri sexuali potențiali pe baza unor scurte descrieri care prezentau bărbați fictivi.

O descriere tipică prezenta un bărbat care este artist și care dovedea în activitatea sa o inteligență creativă, dar era sărac din pricina ghinionului. Altă descriere prezenta un bărbat cu o inteligență creativă obișnuită, dar care se nimerise să fie bogat grație hazardului…

Rezultatele au arătat că, atunci când se află în momentul de infertilitate maximă, femeile preferau artistul creativ dar sărăc.. pentru o partidă de sex. În alte momente ale ciclului, femeile nu arătau asemenea preferințe. Aici este important să amintim că preferințele sunt în mare măsură întipărite în circuitele cerebrale și nu sunt ușor de învins de cogniția conștientă.

***extrase din cartea Creierul Nostru Muzical (știința unei eterne obsesii) –autor Daniel J. Levitin

Amor Fati

Share

Laura Andreșan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Trebuie sa ai peste 18 ani pentru a vizita acest site.

Te rugam sa iti confirmi varsta. Echipa www.profadesex.com.