Echitate, comunicare, sex, emoții, personalitate


08 May 2015

Satisfacția poate fi definită, la modul general, ca o stare de fericire care depășește durerea (engl. ,,…a state of happiness over pain”)

Satisfacția în cuplu reprezintă o stare emoțională individuală de a fi mulțumit de interacțiunile, experiențele, așteptările din cadrul vieții de cuplu (Ward, Lundberg, Zabriskie și Berrett, 2009). Starea emoțională de satisfacție maritală se centrează pe interacțiunile dintre o persoană și partenerul acesteia.

De-a lungul timpului psihologii și sociologii au acordat atenție diferiților predictori pentru satisfacția maritală. Astfel, unele studii s-au centrat pe relația dintre echitate și satisfacția maritală (Saginak, 2005; Asoodeh, Khailili, Daneshpour ș.a) și au evidențiat că aceasta este un predictor bun pentru satisfacție, alături de un altul important, și anume comunicarea.

Comunicarea, în general, este relaționată semnificativ cu satisfacția cuplului și abilitatea de rezolvare a conflictelor/neînțelegerilor . (…) Pentru a face față în mod eficient conflictelor maritale, partenerii ar trebui să fie capabili să vorbească despre cauza conflictului, să-și exprime opiniile și să aibă încredere în abilitățile proprii de rezolvare a situațiilor tensionate. Dar, în schimb cercetările arată că adesea partenerii nu se bazează pe percepții clare ale situațiilor de moment, ci vin cu anumite concluzii din experiențele timpurii. Cu cât problemele în comunicare cresc, cu atât abilitățile de rezolvare de probleme ale partenerilor din cuplu scad, și afectează negativ satisfacția maritală.

Totodată rezultatele un studiu condus de Litzinger, Coop și Gordon (2005) și realizat pe 387 de cupluri căsătorite, arată cum comunicarea nu este doar un bun predictor pentru satisfacția maritală, dar și pentru satisfacția sexuală. Interesant este că cercetarea a revelat că dacă partenerii dintr-un cuplu comunică foarte bine, satisfacția sexuală nu are un impact semnificativ asupra nivelului de satisfacție maritală. Totuși în cazurile în care indivizii au avut dificultăți de comunicare în interiorul cuplului, dar erau satisfăcuți sexual, au raportat o satisfacție maritală ridicată. Așadar satisfacția sexuală a compensat parțial efectul negativ al comunicării deficitare asupra satisfacției maritale (Litzinger, Coop și Gordon, 2005).

gottman7

Nivelul de satisfacția maritală este influențat și de alți factori ca cei emoționali sau trăsăturile de personalitate ale partenerilor, după cum revelează și cercetările în domeniu.

Expresivitatea emoțională este în general considerată ca fiind un tipar individual și persistent de manifestare a expresiilor verbale/nonverbale, care adesea sunt relaționate cu emoțiile. Studiile au demonstrat că nivelul crescut de expresivitate emoțională pozitivă a partenerilor e asociat cu o satisfacție maritală ridicată, adică acolo unde partenerii își exprimă mai evident emoțiile din spectrul pozitiv.. cuplul este mai unit, există mai multă înțelegere, aprobare și empatie între parteneri. (Halberstadt, 1995; Rauer și Volling, 2005).

Și expresivitatea în ceea ce privește emoțiile negative poate avea un impact puternic asupra satisfacției maritale, prevenției și rezolvării conflictelor și asupra funcționării cuplului în general (Rauer și Volling, 2005). Exprimarea unor emoții negative (de exemplu tristețe) poate avea o funcție adaptativă în relație (Sanford și Rowatt, 2004). Evident, emoțiile negative nu corelează toate cu un nivel ridicat de satisfacție maritală. Exprimarea tristeții la comportamentele negative ale partenerului e asociată cu consecințe pozitive, în timp ce exprimarea furiei se asociază adesea cu consecințe negative, și asta deoarece comparativ cu furia (care poate genera tot furie), tristețea generează mai multă empatie și înțelegere din partea partenerului (Finkel și Clark, 2002; Sanford și Rowatt, 2004).

Funcția tristeții în relația de cuplu este consistentă cu următoarele perspective teoretice: Terapia focalizată pe emoție a cuplului (Greenberg și Johnson, 1998) și Terapia comportamentală integrativă a cuplului (Christensen, Jacobson și Babcock, 1995). Cele două perspective sugerează o distincție între două tipuri de emoții negative: hard (ex., furie, ură) și soft (ex., tristețe, dezamăgire). Emoțiile hard ajută la menținerea unei poziții dominante față de partener, creează distanță între cei doi, iar emoțiile soft au un nivel scăzut de activare fiziologică generală (engl. arousal), duc la expunerea unui grad de vulnerabilitate și slăbiciune, solicitând empatie din partea celuilalt. Emoțiile hard sunt asociate cu o satisfacție scăzută a relației, acestea pregătesc persoana să se protejeze de partener și o motivează să caute independență.

Distincția între emoțiile hard și soft este în concordanță cu una dintre perspectivele din psihoterapia cognitiv-comportamentală, mai specific cu distincția dintre emoțiile sănătoase, funcționale (de exemplu, tristețe, îngrijorare, nemulțumire, părere de rău) și emoțiile nesănătoase, disfuncționale (de exemplu, deprimare, anxietate, furie, vinovăție)

Dacă emoțiile sănătoase promovează schimbarea motivând comportamente funcționale de coping, emoțiile nesănătoase constituie un blocaj în rezolvarea problemelor și în comunicare (Ellis, 1994; Dryden & Ellis, 1997; Dryden & Branch, 2008).

horneys1Foto

Un alt factor implicat în satisfacția de cuplu îl constituie trăsăturile de personalitate ale partenerilor. (…) Satisfacția relației este adesea influențată de modul cum indivizii își percep partenerii și de cum sunt ei percepuți de către parteneri (Luo, Zhang, Watson și Snider, 2010). De exemplu… Gordon și Baucom (2009) indică faptul că indivizii care își percep partenerul cu un nivel crescut de afectivitate pozitivă au un nivel crescut de satisfacție maritală. De asemenea, cei care se auto-percep ca având o afectivitate pozitivă vor raporta un nivel crescut al satisfacției maritale. În concluzie, se poate afirma că satisfacția maritală este una crescută la persoanele care se consideră fericite și își percep partenerul ca fiind fericit.

***extrase din cartea Satisfacția în cuplu -cercetări din psihobiologia sexualității, autori Alina S. Rusu, Vlad C. Mureșan.

Amor Fati

Share

Laura Andreșan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Trebuie sa ai peste 18 ani pentru a vizita acest site.

Te rugam sa iti confirmi varsta. Echipa www.profadesex.com.