Zici „Eu” și te fălești cu acest cuvânt…


31 Oct 2015

Vreau să le spun o vorbă dispreţuitorilor corpului. N-aş vrea să-şi schimbe nici părerea, nici doctrina, ci numai să se lepede de propriul corp — un lucru care o să-i amuţească.
„Sunt corp şi suflet” — aşa vorbeşte un copil. De ce să nu vorbim şi noi asemenea copiilor? Însă cel conştient, cel care ştie, zice: sunt corp în totul, şi nimic mai mult, iar sufletul e doar o vorbă pentru o parte a corpului.

Corpul e o raţiune uriaşă, o multitudine cu un singur sens, o pace şi un război, o turmă şi un păstor.
Tot o unealtă a corpului e şi raţiunea ta cea mică, o, frate al meu, căreia îi spui „spirit”; o mică unealtă şi jucărie a imensei tale raţiuni.

Zici „Eu” şi te făleşti cu acest cuvânt. Însă există ceva şi mai mare — în care tu nu vrei să crezi— e corpul tău şi raţiunea lui cea mare, iar ea nu spune Eu, însă se poartă ca un Eu.
Tot ce simţirea simte şi tot ce spiritul cunoaşte — nu au nicicând sfârşit în sine. Însă simţirea ta şi spiritul ar vrea să te convingă că ele sunt sfârşitul a tot şi toate.. aceasta-i îngâmfarea lor. Unealtă şi jucărie sunt simţirea ta şi spiritul, dar îndărătul lor stă Sinele. El iscodeşte tot cu ochii simţurilor, el trage cu urechea spiritului.
Sinele ascultă fără încetare, el iscodeşte, asemuie, supune, cucereşte şi distruge. El stăpâneşte şi e chiar stăpân al Eului.

O, frate, îndărătul cugetării şi simţirii stă un stăpîn puternic, un înţelept necunoscut — ce se numeşte Sinele. El locuieşte-n corpul tău, îţi este corp.

Există mult mai multă raţiune în corpul tău decât în cea mal înaltă înţelepciune a ta. Şi cine poate şti de ce are nevoie corpul tău de această înaltă înţelepciune a ta?
Sinele-şi bate joc de Eul tău, de salturile lui atât de mândre. „Ce-mi trebuie mie aceste salturi şi aceste zboruri ale minţii?” îşi zice el. „Ele sunt drum ce nu-şi atinge ţinta. Eu ţin în hăţuri Eul meu şi îi şoptesc ce trebuie să gândească.”

Sinele-i zice Eului: „în partea aceasta să suferi!” Iar Eul suferă şi se gândeşte cum ar putea să nu mai sufere — iată de ce trebuie să gândească el.
Sinele-i zice Eului: „acuma bucură-te!” Iar el se bucură şi se gândeşte cum să se bucure mai des — iată de ce trebuie să se gândească el.

supra

Vreau să le spun o vorbă dispreţuitorilor corpului. Dispreţuind învaţă ei respectul. Dar cine-i cel care creează respect, dispreţ, valoare şi voinţă?
Sinele creator — el este cel care a făcut dispreţul şi respectul, el a făcut durerile şi bucuriile. Iar corpul creator e cel care-şi creează spiritul, ca pe un braţ al vrerii sale.

Chiar şi-n sminteala şi dispreţul vostru, o, dispreţuitori ai corpului, voi sunteţi slujitori ai Sinelui. Ba chiar vă spun— Sinele însuşi vrea să moară şi-ntoarce spatele vieţii.

El nu mai e în stare de ceea ce-ndrăgeşte cel mai mult: crearea a ceva ce-l depăşeşte. Aceasta îşi doreşte el cel mai mult, este suprema sa ardoare.

Însă acum e prea târziu pentru aceasta — Sinele vostru vrea să moară, o dispreţuitori ai corpului!

Să moară vrea Sinele vostru; de aceea sunteţi dispreţuitori ai corpului! Pentru că nu puteţi crea ceva ce să vă depăşească.

De aceea sunteţi supăraţi acum pe viaţă şi pe pământ. O tainică invidie se ascunde în privirea cea piezişă a dispreţului pe care-l arătaţi.
Eu n-am să merg pe calea voastră, o, dispreţuitori ai corpului! Voi nu puteţi să fiţi o punte spre Supraom!
Aşa grăit-a Zarathustra.

***extrase din Așa grăit-a Zarathustra– autor Friedrich Nietzsche (ed. Humanitas)

Amor Fati

Share

Laura Andreșan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Trebuie sa ai peste 18 ani pentru a vizita acest site.

Te rugam sa iti confirmi varsta. Echipa www.profadesex.com.