Când arma crimei este un simplu “ceva” (o discuție liberă despre stigmatizarea persoanelor LGBT)


22 Oct 2017

Un tânăr stă liniștit pe o bancă în parc. Nu cred că are mai mult de 20 de ani. Lângă el se așează alt tânăr. Cei doi vorbesc, râd, împart o doză de Coca-Cola, un sărut și niste bârfe de pe telefon. La un moment dat un individ în vârstă de cca. 30 de ani trece pe lângă ei. Îi privește… se pare că vrea să meargă mai departe, dar “ceva” îl oprește, se întoarce spre cei doi, îi scuipă și începe să înjure …de morți și de cei vii. Apoi părăsește locul faptei făcându-și cruci …

Aș vrea ca tinerii să riposteze, dar nu o fac, se curăță de saliva primită și pleacă…

Seara la televizor văd la știri că doi tineri s-au aruncat în fața metroului. Erau ei, cei care au împărțit aceeași doză de cola, același val de stigmatizare.

Prezentatorul spune că e vorba despre sinucidere din dragoste. Tinerii se țineau de mână, cică i-a văzut un trecător.

Sinucidere? Zău? Oare nu e tocmai omor, și arma crimei nu e altceva decât acel “ceva”. Un “ceva” care l-a făcut pe un oarecare individ să nu suporte iubirea dintre doi tineri, o iubire exprimată doar într-un fel diferit decât cel cu care este el obișnuit. Acel “ceva” care l-a oprit din drumul lui, l-a determinat să-și umple gura de salivă, să scuipe, și să se crucească – cel mai probabil pentru a alunga “lucrarea dracului”. Deci ce este… crimă sau sinucidere? Eu zic că e prima variantă, și arma care a spulberat două vieți este un simplu “ceva”.

“Ceva” ce-ți diminuează înțelegerea și nu te lasă să vezi că viața înseamnă diversitate, că iubirea se exprimă în chipuri diferite, că existența umană este definită de o multitudine de sensuri. “ Ceva” ce te ține departe de propria umanitate, acea parte din tine care, atunci când poți s-o asculți, te învață să accepți iubirea în toate formele ei, nu doar în direcțiile pe care le-am trasat pe vremea când eram ignoranți. Umanitate care te ajută să îmbrățișezi viața, creația așa cum este scrisă, mai exact într-o diversitate de unități.. care suntem în fond.. noi toți. Iubirea este o forță, știm asta, dar și ura e tot forță, una ce îngrădește, învrăjbește și care are puterea să te transforme într-un criminal la o simplă plimbare prin parc, o forță care te îndeamnă să-i ucizi pe alții cu un simplu “ceva”, același “ceva” care-ți omoară și spiritul deopotrivă.

Desigur povestea de mai sus nu este reală, ci plămădită de imaginația mea. Dar își trage esența din real. Cu câteva zile în urmă am participat la un curs de formare profesională conceput pentru profesioniștii în sănătatea mintală în vederea dobândirii de achiziții propice lucrului cu persoanele LGBT. În prima zi de curs am fost familiarizați nu doar cu spectrul orientării sexuale și formarea identităților LGBT, dar și cu o sumedenie de studii care arată că în țările unde gradul de stigmatizarea al persoanelor LGBT este mare (ca de exemplu România) rata suicidului în rândul acestora este de asemenea semnificativ mai mare în comparația cu țările unde persoanele LGBT sunt acceptate social. Printre efectele negative ale stigmatizării se mai numără: nivelul ridicat de depresie și anxietate în rândul persoanelor LGBT, riscul ridicat de consum de substanțe/alcool, riscul ridicat de infectare cu HIV.

“Deoarece acum avem dovezi clare că indivizii LGBT sunt cel puțin de două ori mai susceptibili decât persoanele heterosexuale să experimenteze depresia, anxietatea și tulburările de consum de substanțe, atenția noastră s-a îndreptat spre explicarea motivelor acestor discrepanțe și încercarea de a le reduce. Un motiv clar pentru aceste disparități este stigmatizarea, pe de o parte formele structurale ale stigmei- cum ar fi legile și politicile care neagă indivizilor LGBT aceleași drepturi acordate heterosexualilor, și pe de altă parte modalitățile de stigmatizare de zi cu zi- cum ar fi tratamentul nedrept la care sunt supuse persoanele LGBT, dar și internalizarea acestei stigmatizări și faptul că permanent trăiesc cu teama de respingere. O direcție a cercetării mele încearcă să descopere mecanismele prin care stigma compromite sănătatea mentală a persoanelor LGBT, întrebând, de exemplu, “Stigmatul face ca unele persoane LGBT să-și ascundă identitatea, care apoi declanșează o cascadă de strategii slabe de coping ca: izolare socială, abuzul de substanțe și reacții emoționale puternice? “și” În ce situații și contexte de viață este adaptabilă ascunderea orientării sexuale și în ce situații această ascundere este neadecvată și nesănătoasă? “Aceste studii încearcă să înțeleagă modalitățile în care creșterea și dezvoltarea într-un mediu unde există stigmă, influențează sănătatea mentală a adulților LGBT. (…)

Cea mai sigură modalitate de îmbunătățire a sănătății mintale a populației LGBT ar fi schimbarea stigmatizării structurilor sociale, cum ar fi legile și politicile care tratează persoanele LGBT în mod diferit față de heterosexuali. Unele lucrări excelente care utilizează experimente naturale din S.U.A. demonstrează acest lucru. Altă modalitatea este educarea familiilor și a mediului școlar (educatori, profesori) în vederea susținerii persoanelor LGBT. Acestea ar îmbunătăți, fără îndoială, și sănătatea tinerilor și adulților LGBT. Unele dintre cercetările mele curente dezvoltă intervenții cognitive-comportamentale pentru a ajuta persoanele LGBT să-și revizuiască lecțiile negative pe care le-ar fi internalizat despre ei înșiși, poate de la o vârstă fragedă, care declanșează reacții emoționale nesănătoase și comportamente nesănătoase- cum ar fi consumul de substanțe și sexul în condiții de risc”- John Pachankis PhD-Yale School of Public Health.

Comunitatea Amor Fati oferă servicii terapeutice persoanelor LGBT, prin specialiștii Liana Dumitru (psiholog clinician și psihoterapeut de formare psihanalitică) și Laura Maria Andreșan (psiholog clinician, consilier psihodinamic). Consilierea și terapia în cazurile sociale se fac în sistem pro-bono. Metodele de intervenție au implementat principiile Terapiei Afirmative pentru identitățile LGBT și ale programului ESTEEM – construite de John Pachankis PhD.

Cei interesați au următoarele posibilități de contact:

Liana Dumitru– telefon 0742.02.60.21; email: lianaelenadumitru@gmail.com

Laura-Maria Andreșan– telefon 0724.91.44.49;  email: andresanlauramaria@gmail.com

Sursă foto: unsplash.com

Amor Fati

Share

Laura Andreșan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Trebuie sa ai peste 18 ani pentru a vizita acest site.

Te rugam sa iti confirmi varsta. Echipa www.profadesex.com.