Ultimul viu din ecranul de apă


28 May 2018

De sute de ori m-am întrebat de ce eu? ..ba nu, de mii de ori! De ce a trebuit să trăiesc tocmai eu? Nu era mai simplu dacă și eu odată cu toată lumea “baldabâc”? Sau nu știu, să fi murit de ciumă sau înecată, sau să mă trăznească și pe mine un meteorit, ceva. Dar eu mă întreb acum toate astea pentru că îmi place să fac pe victima, știu prea clar de ce. Pentru că trebuia să trăiesc, să supraviețuiesc, să fiu eu miezul, cireașa, bomboana de pe colivă și coliva însăși. Păi nu ..dar cineva trebuia să-i ajute, să-i îngroape (mă rog, asta cu îngropatul este relativă la câtă apă e în jur) dar oricum cineva trebuia să se ocupe de treaba asta.. căci nu e ca și cum oamenii dispar singuri. Și atunci ..iată-mă! Eu, martira, sufletul nobil, sacrificiul în persoană, gata să îi ajute să treacă dincolo. E ceva frumos, să știți! Păcat că nu am spectatori. De fapt, am!… căci de fiecare dată când fac câte ceva de genul…îngrop vreun mort, îl spăl sau stau cu el până își dă sufletul ..îmi imaginez că am spectatori. Că într-un colț al planetei care nu a fost afectat, oamenii își duc viața liniștiți și mă privesc pe mine pe un ecran mare și zic: uită-te mă la ea, ce suflet nobil, ce drăguță e! Apoi îmi imaginez toți foștii mei iubiți cum spun “uite-o pe femeia vieții mele” și lacrimile le curg șiroaie. Asta e partea mea preferată.

Apoi, diverși oameni care m-au cunoscut cum se uită emoționati și spun”am știut mereu că fata asta are ceva special” Pentru asta am făcut eu toate astea. Poate, eu i-am omorât pe toți, ăăă?

Da! Sunt o eroină, o martiră și ăsta era destinul meu! Sunt sigură că mă așteaptă și răsplata. Universul acum pregătește pentru mine un cadou. Știu asta! Câteodată îmi imaginez că dau și interviuri, și acolo sunt tot modestă “ ăăă, vă rog, exagerați, vă mulțumesc… dar mă retrag”

Îmi doresc atât de mult ca lumea să mă recunoască ca cel mai nobil suflet existent pe acest pământ, încât dacă aș avea ocazia să plec de aici nu aș face-o. Dacă ar veni cineva și ar zice ”gata, drăguța, suferința ta a luat sfârșit” cred ca i-aș zice “ du-te bă de aici! Invidiosule!

Sunt atât de importantă pentru această planetă încât eu trebuie să rămân aici în pustietate. Nu știu dacă înțelegeți ce vreau să zic. Trebuie să ai dimensiunea infinitului ca să înțelegi.

Oricum, era clar încă dinainte de a mă naște că voi fi o supraviețuitoare. Când era mama însărcinată cu mine mi s-a spus ca avut un accident și a crezut că am murit , dar nope ..eu trebuia să traiesc, să am grija lor și să devin cea mai importantă persoană necunoscută! Acum, că nu mai este niciun membru al familiei, că nu mai sunt oameni în jur, să știți că nu este mai ușor. Cu siguranță este vreo moluscă, vreun gândac, vreun mormoloc care are nevoie de mine, iar eu unde altundeva aș putea să fiu decât …EXACT Aici! Să-mi îndeplinesc misiunea!

Îmi pare totuși rău că fiind atât de ud în jur, nu am reușit să le fac un mormânt. Să le fac o cruce frumoasă pe care să scrie: cutărică și cutărică….ca să am și eu unde să merg când se stinge ecranul ăla.

Să pot să fiu singură cu ei și să vorbim așa cum m-a învățat bunica mea că se vorbește cu morții. Pe tăcute…

AVZI VRUTLU TATĂL MEU, IU MI ALĂSAȘI, IU MI DEMANDAȘI, FUMELIA CUI ALASAȘI? SCOALA-ȚI MUȘATLU CAPLU A TĂU ȘI NU NI FĂ AISTA A RĂU. SĂ ALĂSAȘI FECIORLI FĂRĂ TATĂ ȘI MINE NICOCHIRATĂ. VÂNTU LAIU SI VÂNTU ȘCRET, TINE NU MĂ LAȘI CA SĂ TREC. MĂ ALĂSAȘI FĂRĂ UMBRE ÎN PADE ȘI-MI ALĂSAȘI FUMELIA-N CALE. SOARELE SĂ MI-O ARDĂ, PLOAIA SĂ MI-O BATĂ. CLEILE A CHISĂLIEI NI DĂDESI. BUNILI TUTI NI LE TĂLIAȘI. TE ADĂRAȘI, TE ARMĂTUSIȘI. TU ALTĂ LUME INCHISIȘI. OASPEȚII NU LI NUTRIȘI ȘI CU GURA NU LI GRIȘI. NE ASTEPTAȘI, NE PETRECUȘI, CI E FOCLU, CI NE FĂCUȘI! TAIFA FRAȚII TU ADUNĂ, TAOCA ȘI CAMPAN ASUNĂ. TUTĂ LUMEA TRE S-ADUNĂ, TRU MORMÂNT SĂ MI TE PUNĂ- (Bocet)

***NOTĂ LAURA-Textul de mai sus este scris de unul dintre pacienții mei și exemplifică perfect ceea ce este recunoscut în psihanaliză ca și procesul de sublimare. Prin sublimare, o pulsiune (forță inconștientă) inacceptabilă este transformată într-una social acceptabilă. Sublimarea reprezintă derivarea energiei sexuale sau agresive spre activități substitutive, valorizate social; exemple ar fi transpunerea tensiunii sexuale în activitate științifică, artistică sau în meditația religioasă. Practic vorbim de un mecanism de transformare a pulsiunilor ale căror scopuri sunt interzise, iar prin energia de care dispun ele se atașează unor scopuri noi, valorizate social. Freud considera că sublimarea este unul dintre cei mai importanți factori pentru cucerirea civilizației, este forța … avântul … creației.

***sursă foto- unsplash.com

Amor Fati

Share

Profadesex Community

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


1 + 2 =