Terapeuta care nu avea urechi


12 Jul 2018

O pacientă se simțea plictisită de terapie și era convinsă că nu făcea niciun progres. Când terapeuta ei, o psihanalistă clasică, o întrebă de ce era plictisită și de ce credea că nu făcuse nici un progres, pacienta n-a putut să răspundă nimic.

-Nu știu exact de ce. Poate am epuizat tot ce am avut de descoperit în terapie. În primii doi ani credeam că am făcut unele progrese, dar se pare totuși că în ultimul an sau mai mult chiar, nu s-a mai petrecut nimic. Când vin aici nu am nimic de spus.

-Ce simți în legătură cu mine? O întrebă tânăra terapeută, care se află încă în procesul de formare.

-Îmi place de tine, răspunde pacienta.

Terapeuta simți că existau unele sentimente negative pe care pacienta nu le putea verbaliza. În intervalul de trei ani de când o vedea pe această femeie, terapeuta trecuse și prin alte perioade similare, în timpul cărora pacienta se plânsese de plictiseală și de faptul că nu făcea progrese. Însă în trecut astfel de intervale de timp fuseseră scurte și se părea că au fost depășite din simplul motiv că pacienta a putut să vorbească despre ele. Terapeuta nu știa cum să intervină. Discută cazul cu supervizorul ei care observă faptul că pacienta era grafician.

-Cere-i să deseneze o imagine a ta, îi sugeră supervizorul. Poate că va putea să vizualizeze ceea ce nu poate verbaliza.

La următoarea întâlnire, terapeuta îi dădu ca sarcină pacientei să-i deseneze un portret.

-Nu încerca să-l faci artistic, spuse terapeuta. Încearcă doar să-ți exprimi sentimentele față de mine.

-Am să încerc, răspunse pacienta, ezitând.

Se întoarse săptămâna următoare cu un portret desăvârșit al terapeutei, realizat în cărbune. Era unul dintre acele portrete măgulitoare, cum sunt cele făcute de artiștii stradali; o făcuse pe terapeută să arate ca un star de cinema. Lipsea încă un detaliu foarte semnificativ.

-Dar unde sunt urechile mele? Întrebă terapeuta privind desenul.

-Oh Dumnezeule! Spuse pacienta, acoperindu-și gura cu mâna.

-Așadar, spuse terapeuta punând jos desenul și lăsându-se pe spate în scaunul ei, vrei să-mi spui ce anume crezi tu că nu aud?

Pacienta zâmbi ca o școlăriță și începu să explice pentru prima oară cum simțea că nu este ascultată sau înțeleasă de terapeută, după cum, cu multă vreme în urmă, nu fusese auzită și ascultată de către mama ei.

***extrase din cartea “101 succese terapeutice- Depășirea transferului și rezistenței în psihoterapie”- ed. Trei

***sursă foto- unsplash.com

#Psihoterapie și Consiliere Psihodinamică (individuală sau de grup) la Comunitatea Amor Fati-Cabinet Individual de Psihologie. Programări la 0724.914.449

Amor Fati

Share

Laura Andreșan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


2 + 2 =