Terapeutul care s-a autocastrat


04 Jun 2019

O pacientă a fost recomandată unui terapeut de către supervizorul acestuia (tatăl său surogat), a cărui părere cu privire la capacitatea sa de analist era foarte importantă. Pacienta, o femeie tânără, predispusă la indispoziții fizice, a manifestat foarte multă anxietate, care-și avea originea în nevoile sale orale și erotice nerezolvate. Terapeutul a încercat să o hrănească câteva luni fără succes. Apoi, a început și el să simtă anxietate și să fie bolnav.

Terapeutul se fixase în ideea că dacă tratamentul ar da greș, el ar fi criticat violent și persecutat de către supervizorul său. Superego-ul său era proiectat asupra acestui obiect real; pericolul de care se simțea amenințat era castrarea — din moment ce a practica această profesie, însemna, la nivel oedipian, să-și castreze tatăl și să-și cucerească mama. Drept apărare la această situație —în care ego-ul se apără împotriva persecuției unui superego foarte sever — poate apărea un răspuns psihosomatic. Superego-ul tiranic nu este doar tatăl care amenință cu castrarea, ci și mama devoratoare a perioadei preoedipiene: sânul otrăvitor.

În acest exemplu, terapeutul se îmbolnăvea pur și simplu, adică “se castra”, pentru a-și domoli astfel superego-ul arhaic persecutor (tatăl castrator – supervizorul). Apoi, pe măsură ce pacienta a început să se simtă mai bine și el se simțea mai rău, a început să-și urască pacienta, dând vina pe “vampirismul” ei pentru boala sa. Totuși, nu vampirismul ei îi venea de hac ci propriul lui contratransfer, datorat conflictelor oedipiene și preoedipiene trezite de circumstanțele terapiei cu ea. De fapt, i-a preluat boala și ea s-a simțit mai bine, dar fără a rezolva conflictele psihice de bază.

Discutând situația cu supervizorul, terapeutul a putut să înțeleagă și să se confrunte cu problema majoră a sentimentelor sale de contratransfer. Supervizorul l-a lămurit pe terapeut că acesta din urmă îl transformă într-un tată surogat. “Nu sunt aici să te judec. Sunt aici să te ajut”, i-a spus supervizorul. Au analizat întreaga situație și terapeutul a plecat, simțindu-se foarte ușurat. În câteva săptămâni sănătatea sa s-a îmbunătățit și i-a putut interpreta pacientei dinamica situației dintre ei, readucând relația pe făgașul normal.

***text preluat din cartea- 101 greșeli în psihoterapie- contratransfer și contrarezistență în psihoterapie- autori Richard C. Robertiello și Gerard Schoenewolf

*** sursă foto- unsplash.com

Amor Fati

Share

Laura Andreșan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


1 + 4 =