…copila noastră este perfectă (ca orice copil), socială, frumoasă, ageră, deșteaptă foc și toată un zâmbet și o vorbă. Îi plac țâțicile lui mami 🙂 jocurile, jucăriile, avionul cu tati, plimbările, muzica (Ed Sheeran, Stevie Wonder și Celentano în special), și nu în ultimul rând cărțile și poveștile spuse de mami. Este țâfnoasă doar dacă îi este foame sau somn, desigur au fost și excepții...
Read More
Când o terapeuta tânără și foarte atrăgătoare s-a căsătorit, unul dintre pacienții săi a fost foarte supărat. -Asta e așa, prea brusc, a spus el. Nici măcar n-ați amintit vreodată că vă vedeați cu cineva, cu atât mai puțin că erați logodită. Nici nu știu ce să cred despre asta. Chiar nu știu. Terapeuta a zâmbit cu superioritate. -Sunteți gelos, nu-i așa? -Nu știu, a...
Read More
Joanna a venit la următoarea şedinţă ca şi cum nu se întâmplase nimic ciudat la ultima noastră întâlnire. A vorbit despre Nulla. Fără ca eu să fi făcut vreo remarcă, începuse să creadă că era ceva oarecum ciudat legat de natura îngrijorării ei. Grijile ei legate de tratamentul Nullei erau legate de interesul ei pentru biologia umană. Îi plăcea să afle detalii despre corpul omenesc...
Read More
A venit o vreme, cam după vreo optsprezece luni de terapie cu Joanna, în care simţeam că mă cuprinde groaza de fiecare dată când închideam uşa cabinetului după ce intra ea. Aerul părea să onduleze, distorsionând jocul luminii, şi astfel camera se spărgea în petice de strălucire şi tristeţe. Mă simţeam ameţită, de parcă aş fi avut tensiunea foarte scăzută. Îmi era foarte greu să...
Read More
Dumneavoastră, domnule Goethe, asemenea tuturor marilor spirite, ați cunoscut și ați trăit cu luciditate incertitudinea, disperarea vieții omenești: splendoarea unei clipe și mizerabila ei ofilire, imposibilitatea de a plăti, pentru frumoasele culmi ale sentimentului, altfel decât prin prizonieratul în viața de zi cu zi, dorul arzător după un regat al spiritului, dor care se zbate într-o luptă eternă, pe viață și pe moarte, cu dragostea...
Read More
Spre sfârșitul verii anului 1924, o femeie tulburată în vârstă de 44 de ani, de origine americană, numită Elisabeth Severn a coborât dintr-un tren în Gara Budapest Keleti. S-a urcat într-o trăsură trasă de cai spre strada Nagy Diofa, acolo unde a urcat scara în formă de spirală spre al treilea etaj unde își avea cabinetul S. Ferenczi, faimosul psihanalist ungur, despre care ea credea...
Read More
…căci toți oamenii simt nevoia, după cât se pare înnăscută și deplin imperativă, de a-și imagina eul lor ca pe un întreg. Chiar dacă ideea aceasta fixă le este adesea puternic zdruncinată, ea se reface neîncetat. Stând față în față cu un criminal și privindu-l în ochi, judecătorul aude timp de o clipă cum criminalul grăiește cu propria lui voce (a judecătorului), descoperind și în...
Read More
Ziua trecuse la fel ca toate celelalte; o păcălisem, o omorâsem și pe aceasta, încetișor cu primitivitatea și timiditatea artei mele de a-mi duce traiul; lucrasem câteva ore, cotrobăisem printre niște cărți vechi, durerile obișnuite pentru un om de vârsta mea mă chinuiseră timp de două ore, înghițisem un praf, bucurând-mă că am putut să înșel astfel durerile, făcusem o baie fierbinte, absorbind în tot...
Read More
…fiecare carte are suflet, un pic din sufletul celui care a scris-o și câte puțin din fiecare suflet care a citit-o, a trăit-o, a visat-o. Ori de câte ori o carte își schimbă proprietarul, ori de câte ori privirea alunecă pe paginile ei, spiritul ei crește și se întărește. Fiecare carte este deja bătrână, batrână ca lumea, și totuși tânără, tânără ca și pruncul care...
Read More
O tânără foarte drăguță și activă sexual era în terapie la o femeie mai în vârstă, destul de simplă ca înfățișare de o pudoare afectată în ceea ce privește întâlnirile și sexul. Ori de câte ori tânăra vorbea despre relațiile ei sexuale cu bărbații cu care se întâlnea, terapeuta fie făcea un comentariu critic, fie încerca să schimbe subiectul. -Credeți că sunt promiscuă? a întrebat...
Read More
